Proteste în Grecia: elevi și studenți ies pe stradă împotriva scumpirii

Cine protestează și de ce?

Dezbaterea asupra scumpirii vieții a ajuns și în Grecia, unde mișcarea de protest capătă amploare, similară cu agitația socială din Franța.

Miercuri, cetățenii – de la elevi și studenți la profesori și funcționari publici – sunt chemați pe străzi pentru a-și exprima nemulțumirea față de presiunea economică din ultimii ani.

Manifestările vor avea loc în Atena și Salonic, a doua localitate ca importanță demografică, unde acțiunile sunt programate pentru intervalul prânzului.

Ce legătură există cu Franța?

Katia Koubousidou, președinta asociației studenților din domeniile filozofiei și pedagogiei la Universitatea Aristotel din Salonic, a subliniat paralela evidentă dintre cele două țări. „Și în Grecia, la fel ca în Franța, cererea centrală este asigurarea unui sistem educativ public, accesibil și gratuit”, a declarat ea.

Inițiativa nu va rămâne o reacție izolată, ci face parte dintr-o strategie mai largă de continuarea demonstrațiilor.

Conform AFP, zeci de tineri s-au adunat deja marți seara pentru a instala corturi în piața Syntagma, din fața Parlamentului din Atena, și pe o arteră pietonală din Salonic.

Cum afectează deficitul școlile?

Această mișcare marchează a doua mobilizare colectivă din ultima săptămână, vizând cheltuielile excesive cu locuirea, o problemă acută pentru studenți.

Sindicatul Adedy, confederația reprezentativă a funcționarilor publici, a emis un apel pentru o pauză în activitatea instituțiilor începând cu ora 11:00 (ora locală, corespunzătoare cu 08:00 GMT), urmată de o defilare prin Atena. Pe drapelurile și pancartele din Salonic, mesajele de solidaritate transfrontalieră erau vizibile: „Grecia și Franța, revoltă pretutindeni, aceleași probleme, același dușman” și „Din Grecia până în Franța, luptăm pentru o educație publică și gratuită”.

Nemulțumirea este alimentată de tarifele exorbitante pentru serviciile academice.

Cum răspunde guvernul?

Deși salariul minim a crescut ușor de la criza financiară, nu depășește 920 de euro net, limitând puternic puterea de cumpărare a tinerilor și a personalului necalificat.

Comunitatea din școlile secundare, formată din elevi și profesori, se alătură valului de nemulțumire, invocând lipsa infrastructurii și un deficit cronic de personal didactic. Reprezentanții sindicatului Olme, care cuprinde profesorii de liceu, estimează o lipsă de aproximativ 15.000 de cadre didactice. Datele Eurostat relevă o discrepanță bugetară: în 2023, statul grec a alocat doar 3,3% din PIB pentru educație, față de media UE de 4,7%. Sindicatul Adedy, care salută mișcările tinerilor francezi, cere majorări salariale consistente și sprijin material substanțial pentru profesori.

Autoritățile de la Atena, conduse de un guvern cu majoritate conservatoare, au încercat în ultimele zile să distanțeze oficial mișcarea din Grecia de tulburările violente din Franța. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a susținut marți că Grecia nu va mai intra niciodată în spirala „marilor frământări sociale” care au caracterizat perioada crizei financiare, epocă marcată de măsuri de austeritate extrem de impopulare, care au afectat profund bunăstarea populației.