De ce prețul e problema principală?
Românii își doresc să rămână în țară, dar sectorul turistic și-a pierdut echilibrul dintre preț și valoare
Când își proiectează odihna ideală pe pământul patriei, majoritatea românilor caută liniștea, contactul cu natura și peisaje de o frumusețe rară.
Totuși, când li se cere ce aspecte din industria ospitalității necesită modificări, primatul revine pentru toți la raportul dintre suma plătită și calitatea serviciilor oferite. Bariera costurilor este invocată ca impediment major chiar și de acei respondenți ale căror gospodării au venituri lunare care depășesc pragul de 9.000 de lei.
În răspunsurile libere, trei zecimi din participanți au evocat natura și aerul pur, în timp ce alte două zecimi s-au oprit asupra liniștii.
Când s-a oferit o listă de opțiuni, relaxarea, tăcerea și vederea spectaculoasă au dominat topul, urmate de confort și de timpul petrecut în compania celor dragi.
Aproximativ o treime din cei interviuvați au afirmat că, în timpul unei odihne pe teritoriul național, își doresc să se simtă relaxați sau în liniște.
Dintre cei care au făcut sau intenționau să facă o escapadă în țară, sejururile litoral și cele de relaxare la munte se află la distanță egală. Dacă se includ și activitățile dinamice, muntele preia primatul. Ieșirile urbane ocupă poziția a treia și sunt alese mai des de persoanele cu studii superioare.
Când se discută despre transformările necesare în turismul românesc, atenția participanților se concentrează asupra prețurilor plătite în schimbul serviciilor. Igiena, curățenia și calitatea alimentației figurează printre așteptările lor, alături de tarife accesibile. Autorii cercetării subliniază că prețul este semnalat ca obstacol mai intens de către cei cu venituri peste 9.000 de lei.
Cum se poate îmbunătăți experiența?
Posibilitatea de a se odihna rămâne o provocare pentru o mare parte a cetățenilor. Datele Eurostat indică că, în 2025, 61,4% din persoanele cu vârstă de cel puțin 16 ani din România nu aveau resurse suficiente pentru o săptămână de vacanță în alt loc decât locuința.
Această proporție era cea mai mare din Uniunea Europeană, unde media era de 27,5%.
Tot în 2025, conform datelor BNR citate în comunicatul oficial, rezidenții români au cheltuit peste 10 miliarde de euro pe călătorii în alte țări, în timp ce veniturile României din vizitatorii străini s-au ridicat la aproximativ 5,4 miliarde de euro.
Sandina Balaban, director executiv al proiectului Destinația Anului, sugerează că operatorii ar putea atrage mai mulți turiști prin ajustarea tarifelor la nivelul serviciilor și prin explicarea clară a conținutului ofertei. Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust, aduce ca exemplu satul Viscri, unde creșterea cererii a generat creșterea prețurilor.
În viziunea ei, turiștii sunt gata să plătească mai mult doar când serviciile justifică cheltuielile, iar colaborarea dintre afacerile locale permite ca o parte din veniturile turismului să rămână în comunitate.
Cercetarea înregistrează și dorința unor participanți de a promova destinații mai puțin cunoscute. Iulia Cismaru, reprezentantă AHA Moments, observă că oamenii descriu odihna dorită mai degrabă prin stările dorite decât prin numele locurilor. Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, arată că proiectul Via Transilvanica oferă o astfel de experiență, prin mers pe jos în natură, unde popasurile la gazde aduc venituri pentru comunitățile rurale din traseu.
Această analiză a fost realizată pe un eșantion național reprezentativ de 1.012 persoane cu vârstă între 18 și 65 de ani.
